Degustarea verticală din 3 aprilie a seriei Imperfect Red de la Crama Rasova nu a fost doar un eveniment dedicat vinului—ci o călătorie poetică prin vinificația românească, care a lăsat paharele goale și inimile pline.
Când Poezia Întâlnește Vinul ‘Imperfect’
Dacă nu ai experimentat vreodată vinul prin lentila poeziei, ai pierdut ceva cu adevărat special. Adunați în atmosfera intimă a sălii de degustare, Valentin Ceafalău, carismaticul Ambasador de Brand al Cramei Rasova (și, (ne)întâmplător, Campion Mondial la Degustare), ne-a introdus în filosofia din spatele seriei Imperfect Red. Fiecare sticlă poartă pe etichetă poemul profund al lui Nichita Stănescu, „Lecția despre cub” — o meditație asupra modului în care imperfecțiunile sunt cele care creează, în cele din urmă, perfecțiunea autentică în artă.
Imperfect Rosu – Line-up 2017-2021
Cinci Ani, Cinci Povești, Cinci Momente în Timp
Ceea ce a făcut această degustare cu adevărat specială a fost modul în care Valentin a asociat fiecare an de recoltă cu evenimente notabile din acel an, creând o capsulă a timpului multisenzorială care ne-a purtat înapoi, sorbind din pahar.
Imperfect Red 2017: În timp ce învârteam în pahare acest vin matur, cu taninuri catifelate și note de fructe gemoase datorită metodei appassimento, Valentin ne-a amintit că 2017 a fost anul celor mai mari proteste din România de la căderea comunismului. Seceta din acel an a concentrat atât aromele vinului, cât și determinarea națională.
Imperfect Red 2018: Favoritul publicului provine din anul în care România și-a sărbătorit centenarul. În momentul în care mă bucuram de echilibrul perfect între fruct și structură, mi-am amintit de Cupa Mondială din 2018 și, brusc, retrăiam amintiri de vară, în timp ce apreciam cum condițiile ideale de cultivare din acel an au dus la un vin cu adevărat festiv.
Imperfect Red 2019: Cel mai aromatic dintre toate a coincis cu anul în care Simona Halep a câștigat Wimbledon-ul. Fotografii de la acel moment sportiv triumfător circulau printre participanți, creând o nostalgie colectivă care parcă făcea vinul să pară și mai viu.
Imperfect Red 2020: Recolta din timpul pandemiei a stârnit o reflecție mai profundă. Valentin a împărtășit povești emoționante despre cum lucrătorii cramei s-au adaptat în timpul lockdown-urilor, trăind uneori săptămâni întregi pe proprietate pentru a îngriji viile. Observam eleganța surprinzătoare a vinului. Sala a tăcut pentru un moment, fiecare dintre noi amintindu-ne unde eram când lumea s-a schimbat.
Imperfect Red 2021: Cel mai tânăr vin a venit însoțit de povești despre redeschiderea treptată a României și speranța reînnoită. Valentin ne-a amintit de primele sărbători ale recoltei post-pandemie la cramă—bucuria de întoarcere la normalitate se potrivea perfect cu fructul vibrant și exuberanța tânără din paharele noastre.
Bem Istorie, Nu Doar Vin
Între povești și înghițituri, am savurat platouri de brânzeturi artizanale și mezeluri care s-au potrivit de minune cu fiecare an de recoltă. Pâinea de casă înmuiată în ulei de măsline a devenit un curățător de palat improvizat, în timp ce conversațiile curgeau la fel de liber ca vinul.
Ceea ce a făcut seara cu adevărat extraordinară a fost felul în care fiecare an de recoltă a devenit o mașină a timpului lichidă. Mai mult decât să gustăm diferențele dintre ani, trăiam cum evenimentele mondiale, momentele culturale și amintirile personale se împletesc cu ceea ce e în paharul nostru. Cei noi în lumea vinului se trezeau implicați în discuții despre evenimente actuale din România la care nu se gândiseră până atunci, în timp ce pasionații de istorie dezbăteau dacă climatul politic al unor ani chiar putea fi „gustat” în caracterul vinului.
La finalul serii, a apărut un consens clar: abordarea Cramei Rasova și a lui Valentin Ceafalău de a conecta vinul cu timpul și amintirile a transformat această degustare dintr-una educativă în una profund emoțională. Formatul vertical s-a dovedit vehiculul perfect nu doar pentru a evidenția evoluția vinului, ci și pentru a reflecta asupra propriei noastre călătorii prin acești cinci ani.
Pe măsură ce participanții plecau cu greu—mulți cu sticle recent cumpărate în brațe—am auzit un invitat rezumând perfect seara: „Am venit să gust vin, dar am ajuns să gust amintiri.”
0 Comentarii